Calatorie spre trecut

Ieri a plouat ciudat , cu picuri mari si cristalini.Ma pierdeam prin ziarele proaspat aparute, cautam ceva dar nu gaseam nimic .Am zis ca ar trebui sa merg la culcare poate voi gasi maine ceva bun de citit. Si uite asa chiar inainte de a adormi am vazut cateva stele lipindu-se de geam.Nu le-am bagat atunci in seama. Astazi m-am trezit cu mirosul unei epoci vechi , am fost si mai surprins cand am deschis ochii. Atunci mi-am dat seama ca eram cu totul intr-o alta lume. Aproape totul era vechi si putred dar totusi toate iti ofereau o dragoste deplina, toate masinariile de abia asteptau sa fie folosite in special tiparele.Plimbandu-ma pe strazi si pierzandu-ma uneori ajung exact in centrul unui oras in care se simtea un miros placut al hartiei proaspat scrise.Ma intrebam de unde provine acest miros si de unde atata placere in a scrie. Priveam cladirile din jurul meu unele erau aproape sa cada si chiar credeam ca puteau sa cada chiar atunci.Dar nu cadeau oare de ce ? Atunci am intalnit intamplator un om care avea un chip foarte cunoscut mie dar nu stiam cine e.L-am intrebat cum de acest loc inca mai e plin de viata si cum de cladirile nu se prabusesc.Acel om mi-a raspuns simplu zicand : poeziile si povestile noastre pline de pasiune le mai tin in viata.Am ramas surprins de raspunsul acestui om.L-am intrebat daca nu imi poate arata o zi din viata dansului.Atunci omul cu o bunatate iesita din comun m-a luat cu el.Am intrat intr-un fel de caldire care avea cat de cat conditii mai bune fata de celelalte din jur.Atunci observ ca acel om care m-a luat cu el a disparut in multime. Astept sa vad ce se intampla si de ce e aici asa multa lume.Dintr-o data vad cum acel om povestea in mijlocul celorlalti.Am mers mai aproape sa aud si eu ce povestea acel om.Cand am auzit cuvintele pe care le spunea am ramas fermecat si o pasiune de a scrie parca a inviat in mine.Dupa ce a terminat de povestit toti cei de acolo l-au aplaudat si l-au felicitat.Atunci am auzit intamplator doua cuvinte care mi-au ramas si acum in minte si care sper sa va ramana si voua" Bravo Eminescu".