Pana la cer si-napoi (Andreea)

Tare mea era gazda celor cinci vrajitori care furau sufletele prietenilor mei si rudelor mele.
Trista ca voi ajunge si eu in aceeasi situatie ca ceilalti,am hotarat sa zbor catre Luna.Am inchis ochii,am clipit de doua ori si am ajuns singura unde mi-am propus.M-am plimbat putin,dar nu era nimic de vazut,in afara fermecatorului cer plin cu stele vorbitoare,care-mi sopteau “noapte buna”.Straluceam si eu de nerabdare sa ating o stea,sa-i vorbesc,dar stelele nici macar nu ma priveau.Am urlat din tot sufletul meu si deodata am auzit un ecou asurzitor ce ducea in spate glasul meu mic:”sunt aici”.Atunci,un zgomot imi spunea ca se apropie cineva de mine.Cand m-am intors,am zarit un catelus alb si stralucitor ca argintul.L-am chemat langa mine,dar nu s-a miscat din loc.Se uita foarte atent la o stea.S-a ridicat si,plutind,a plecat.Am fost tare dezamagita,iar ochii mei au dat nastere unde lacrimi argintii ce a cutremurat Luna.Atunci steaua ce purta in brate cainele,mi-a zis:”-Hai langa noi!’.Foarte fericita,am clipit si deodata m-am trezit in bratele ei.Ce caldura si ce dragoste simteam,eram atat de implinita,chipul meu radia de fericire,dar gandul catre cei de acasa m-a facut sa-mi schimb brusc expresia fetei.
-De ce esti trista,nu-ti place aici?zice cainele
-Imi place enorm,as vrea sa vin aici si cu cei de acasa,deoarece ei sunt cotropiti de cei cinci vrajitori.
-De cele cinci zambete rele?Cei care fura suflete?
-Da,de ei,catelusule.
-Ca sa-I poti infrange dute catre Soare…Si catelusul disparuse fara urma,ca un magician.La fel se duse si steaua care ma tinea in palme.Pluteam prin Univers in drumul meu spre Soare,cand am inceput sa aud un planset…era un inger.Se afla singur pe Saturn.
-Ingerasule,de ce plangi?
-Nu reusesc sa ii redau pulsul lui Saturn,am incercat toate metodele,nu a mai ramas nimic…Saturn a murit.
-Lasa-ma sa incerc si eu.Mi-am inchipuit atunci ca Saturn e un prieten apropiat.Am inchis ochii,am clipit de doua ori si mi-am daruit inima drept ofranda.
-Multumesc,am auzit deodata o voce calda.
Dar nu apucasem sa zic “cu placere”,caci am fost atrasa de Soare.Ma topeam de caldura,dar ingerasul m-a tinut de mana si i-a zis Soarelui:Primeste-o in casa ta.Am intrat in casa si catelusul drag mie mi-a daruit o bagheta magica,zicandu-mi:Doar cei ce sunt gata sa-si ofere inima ajutand pe cineva,vor reusi sa-i doboare pe cei cinci vrajitori.
Am inchis ochii si am ajuns din nou in tara mea.Vrajitorii imi bateau deja in usa casei.Am deschis usa,am ridicat bagheta in sus,iar cei cinci vrajitori au ajuns in casa Soarelui arzand.Cand am iesit in curte,era petrecere mare,oamenii erau foarte fericiti,iar de langa gard cainele cel alb imi zambea voios.

Intr-o stare de trecator

Daca as fi intr-o stare buna ti-as fi desenat flori pe pereti
Ti-as fi cantat intr-o muzicuta usoara
Si ti-as aduce cadou o para.

Ai rade , dar mi-as smulge para din piept
Sa-i vezi coada marsava cum se plimba ca un sarpe
Improscand cu venin zambetele dulci si calde

Dar esti un trecator nu crezi nimic decat doar daca vezi
N-ai nici un sentiment venin pur ce esti
Privesti ? Nimeni nu te vede !, dar tu ii vezi pe toti